Cum mi-am reparat ARCH-ul

Peste câteva zile se va împlini 1 lună de când lucrez neîntrerupt cu Arch Linux. Sunt foarte mulţumit, chiar dacă în primele zile am făcut setări mai mult sau mai puţin de fineţe - astea vor rămâne atâta timp cât voi avea şi sistemul de operare instalat.

De la instalare şi până alaltăieri am avut, ca mediu desktop, XFCE. Rula rapid, dar îmi lipseau câteva lucruri cu care eram obişnuit, fiind prea minimalist pentru mine. Aşa că am vrut să trec la Mate, cu care am avut o convieţuire relativ bună de peste 6-7 luni (Ubuntu Mate).

Zis şi făcut; deschid un terminal şi lansez comanda:

sudo pacman -Syy mate mate-extra

Se instalează fără probleme. Reboot, intru în Mate şi primul lucru pe care-l fac e să dezinstalez XFCE:

sudo pacman -Rncs xfce xfce-goodies

Mă mai joc prin Mate şi mai dau şi câteva restarturi ca să fiu convins că e ok. A doua zi dimineaţă primesc un frumos mesaj care se multiplica la infinit: Starting Caja... După un timp scurt sistemul devenea inutilizatabil, fiind nevoit să recurg iar la restart. Tata Google nu m-a lămurit deloc în privinţa soluţiei (am găsit nişte rezolvări de acum câţiva ani, dar n-au funcţionat la mine). Am încercat să postez un mesaj şi pe forumul Mate, dar a durat foarte mult până când a fost aprobat (acolo aprobarea topicurilor se face manual...); de fapt, restabilisem sistemul cu Cinnamon, dar topicul încă nu fusese aprobat...

După câteva restarturi, sistemul a rămas cu ecran negru şi cursorul clipocind. 🙂 Foarte frumos...  😯

A fost momentul în care am hotărât să scap de Mate şi să instalez Cinnamon, care tocmai a scos o nouă versiune. Dar cum să fac asta, din moment ce sistemul meu nu mai intra în interfaţa grafică?

Am boot-at cu un Arch CD. Când am ajuns la prompterul root, am tastat comanda pentru listarea partiţiilor (deşi ştiam sigur pe ce partiţie aveam instalat sistemul, am vrut totuşi să mă conving, să nu fac vreo boacănă):

fdisk -l

Sistemul meu Arch e instalat pe partiţia sdb5. Am montat această partiţie în sistemul arch care rula de pe CD:

mount /dev/sdb5 /mnt

Apoi am intrat în sistemul meu de pe hard disk prin chroot:

arch-chroot /mnt

S-a schimbat prompterul şi, din acest moment, era ca şi cum lucram de pe sistemul meu de operare prin tty, nu de pe CD.

Prima dată am dezinstalat mate:

sudo pacman -Rncs mate mate-extra

Apoi am instalat Cinnamon:

sudo pacman -Sy cinnamon nemo-fileroller

Am ieşit din chroot cu comanda:

exit

Am demontat partiţia şi am restartat calculatorul, pentru a boot-a de pe HDD-ul meu:

umount /mnt
reboot

Am scos CD-ul şi sistemul a pornit fără probleme cu noul Cinnamon. Mesaj de avertizare: partiţia root are 0 KB liberi! Cum naiba, că doar era undeva pe la jumătate?

Dau comenzile pentru clean şi autoclean, pentru a mai elibera nişte spaţiu:

pacman -Sc
pacman -Scc

Instalez baobab, un utilitar pentru analizarea hard disk-urilor (arată care foldere ocupă cel mai mult). Aşa am aflat că numai un folder avea 7,9 GB! E vorba de /var/lib/systemd/coredump: un spaţiu care conţine informaţii despre procesele terminate neaşteptat. În cazul meu, totul a pornit de la bucla în care intrase Mate cu acel Starting Caja...

Am şters tot ce se afla în coredump şi am setat dezactivarea sa:

sudo gedit /etc/systemd/coredump.conf

În fişier am editat linia Storage=none prin îndepărtarea semnului #.

Uite-aşa am avut parte de ceva distracţie zilele astea... :))

Cât despre Cinnamon, ce să zic: chiar nu mă aşteptam să arate aşa de bine (fiind primul contact). Multe extensii şi applet-uri, ca în Gnome 3 (că doar sunt înrudite). Din păcate, parcă frânează un pic sistemul, în comparaţie cu XFCE... Dar nu mă grăbesc nicăieri. 🙂

Screenshot cu noul Cinnamon